strămurare
Aspect
Etimologie
Din latină stimularia.
Pronunție
- AFI: /strə.mu'ra.re/
Substantiv
Declinarea substantivului strămurare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | strămurare | strămurări |
Articulat | strămurarea | strămurările |
Genitiv-Dativ | strămurării | strămurărilor |
Vocativ | ' | ' |
- băț ascuțit la vârf cu care se împung animalele, când sunt îndemnate la mers.
Traduceri
Traduceri