stucatură
română
Etimologie
Din italiană stuccatura.
Pronunție
- AFI: /stu.ka'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului stucatură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stucatură | stucaturi |
| Articulat | stucatura | stucaturile |
| Genitiv-Dativ | stucaturii | stucaturilor |
| Vocativ | ' | ' |
- element ornamental în relief pentru decorarea interiorului unei clădiri.
Traduceri
Traduceri