Sari la conținut

stăpânire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din stăpâni.

Pronunție

  • AFI: /stə.pɨ'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
stăpânire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stăpânire stăpâniri
Articulat stăpânirea stăpânirile
Genitiv-Dativ stăpânirii stăpânirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a stăpâni și rezultatul ei.


Traduceri

Traduceri
Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=stăpânire&oldid=905093”