sufix de singulativ

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sufix + de + singulativ.

Pronunție

  • AFI: /su'fiks de sin.gu.la'tiv/


Cuvânt compus

sufix de singulativ

  1. (gram.) sufix cu ajutorul căruia se formează, în unele limbi, singularul din tema de plural.


Traduceri

Referințe