sugrumare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a sugruma.

Pronunție

  • AFI: /su.gru'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
sugrumare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sugrumare sugrumări
Articulat sugrumarea sugrumările
Genitiv-Dativ sugrumării sugrumărilor
Vocativ sugrumare sugrumărilor
  1. acțiunea de a (se) sugruma și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe