superciment
română
Etimologie
Din franceză superciment.
Pronunție
- AFI: /su.per.ʧi'ment/
Substantiv
| Declinarea substantivului superciment | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | superciment | supercimenturi |
| Articulat | supercimentul | supercimenturile |
| Genitiv-Dativ | supercimentului | supercimenturilor |
| Vocativ | ' | ' |
- ciment care are proprietatea de a se întări foarte repede.
Traduceri
Traduceri