supraadăuga

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din supra- + a adăuga (după franceză surajouter).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
supraadăuga
Infinitiv a supraadăuga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
supraadaug
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să supraadauge
Participiu supraadăugat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a adăuga peste altceva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe