supuie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din supune.

Pronunție

  • AFI: /suˈpu.je/


Verb

  1. (rar) forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru supune.
  2. (rar) forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru supune.

Sinonime