târâtor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a târî + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /tɨ.rɨ'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
târâtor
Singular Plural
Masculin târâtor târâtori
Feminin târâtoare târâtoare
Neutru târâtor târâtoare
  1. care se târăște.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
târâtor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ târâtor târâtori
Articulat târâtorul târâtorii
Genitiv-Dativ târâtorului târâtorilor
Vocativ târâtorule târâtorilor
  1. animal care se târăște.


Traduceri

Referințe