tăblui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tablă + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /tə.blu'i/


Verb


Conjugarea verbului
tăblui
Infinitiv a tăblui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
tăbluiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să tăbluiască
Participiu tăbluit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a acoperi o casă cu tablă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe