Sari la conținut

tătuță

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din tată + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /tə'tu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tătuță
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tătuță tătuți
Articulat tătuța tătuții
Genitiv-Dativ tătuței tătuților
Vocativ tătuță tătuților
  1. (reg.) tătic.


Traduceri

Referințe