tătuță

română

Etimologie

Din tată + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /tə'tu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului tătuță
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tătuță	tătuți
Articulat	tătuța	tătuții
Genitiv-Dativ	tătuței	tătuților
Vocativ	tătuță	tătuților

1. (reg.) tătic.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online