tamburare
română
Etimologie
Din tambura.
Pronunție
- AFI: /tam.bu'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului tamburare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tamburare | tamburări |
| Articulat | tamburarea | tamburările |
| Genitiv-Dativ | tamburării | tamburărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a tambura și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri