tantalit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză tantalite.

Pronunție

  • AFI: /tan.ta'lit/


Substantiv


Declinarea substantivului
tantalit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tantalit tantalituri
Articulat tantalitul tantaliturile
Genitiv-Dativ tantalitului tantaliturilor
Vocativ ' '
  1. mineral cristalizat, negru sau roșu-închis, întrebuințat ca materie primă la obținerea tantalului.


Traduceri