Sari la conținut

temeți

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din teme.

Pronunție

  • AFI: /ˈte.meʦʲ/


Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru teme.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru teme.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru teme.