tempofon

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză tempophone.

Pronunție

  • AFI: /tem.po'fon/


Substantiv


Declinarea substantivului
tempofon
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tempofon tempofoane
Articulat tempofonul tempofoanele
Genitiv-Dativ tempofonului tempofoanelor
Vocativ tempofonule tempofoanelor
  1. aparat folosit pentru modificarea duratei unei înregistrări cu sau fără schimbarea frecvenței.


Traduceri

Referințe