tendu
Aspect
(français)
Etimologie
Din verbul tendre („a strânge, a încorda; a întinde”).
Pronunție
- AFI: /tɑ̃.dy/
Adjectiv
Declinarea adjectivului tendu | ||
Singular | Plural | |
Masculin | tendu | tendus |
Feminin | tendue | tendues |
- întins
- L'élastique est tendu.
- tensionat, încordat
- (fig.) încordat, tensionat, îngrijorat
- Il est préoccupé, tendu, irritable.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Locuțiuni
Expresii
Etimologie
Din tendre.
Verb
- forma de participiu trecut la masculin singular pentru tendre.