tenente

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

galiciană

(galego)

Etimologie

Din latină tenens, -entis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

tenente m., tenentes pl.

  1. locotenent





italiană

(italiano)

Etimologie

Din luogotenente.

Pronunție

  • AFI: /te'nɛnte/


Substantiv

tenente m., tenenti pl.

  1. locotenent

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Referințe

Etimologie

Derivat regresiv din tenere.

Verb

  1. forma de participiu prezent pentru tenere.





portugheză

(português)

Etimologie

Din latină tenens, -entis.

Pronunție

  • AFI: /tẽnẽtʃi/ (Brazilia)


Substantiv

tenente m., tenentes pl.

  1. locotenent