tentați

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tenta.

Pronunție

  • AFI: /tenˈtaʦʲ/


Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru tenta.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru tenta.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru tenta.
  4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru tenta.