terțet
română
Etimologie
Din italiană terzetto.
Pronunție
- AFI: /ter'ʦet/
Substantiv
| Declinarea substantivului terțet | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | terțet | terțete |
| Articulat | terțetul | terțetele |
| Genitiv-Dativ | terțetului | terțetelor |
| Vocativ | ' | ' |
- ansamblu format din trei interpreți (instrumentiști sau vocaliști); trio.
- compoziție muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu; trio.
Traduceri
Traduceri