tetraclorură
Etimologie
Din franceză tétrachlorure.
Pronunție
- AFI: /te.tra.klo'ru.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului tetraclorură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tetraclorură | tetracloruri |
| Articulat | tetraclorura | tetraclorurile |
| Genitiv-Dativ | tetraclorurii | tetraclorurilor |
| Vocativ | tetraclorură | tetraclorurilor |
- combinație a clorului cu un corp simplu tetravalent.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online