ticăloșire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ticăloși.

Pronunție

  • AFI: /ti.kə.lo'ʃi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ticăloșire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ticăloșire ticăloșiri
Articulat ticăloșirea ticăloșirile
Genitiv-Dativ ticăloșirii ticăloșirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a ticăloși și rezultatul ei.


Traduceri