ticluire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ticlui.

Pronunție

  • AFI: /ti.klu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ticluire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ticluire ticluiri
Articulat ticluirea ticluirile
Genitiv-Dativ ticluirii ticluirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a ticlui și rezultatul ei.


Traduceri