timf

română

Etimologie

Din poloneză tynf.

Pronunție

• AFI: /timf/

Substantiv

Declinarea substantivului timf
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	timf	timfi
Articulat	timful	timfii
Genitiv-Dativ	timfului	timfilor
Vocativ	timfule	timfilor

1. veche monedă poloneză sau rusească care a circulat și în Moldova.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online