tincturați

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tincturat.

Pronunție

  • AFI: /tink.tuˈraʦʲ/


Adjectiv

  1. forma de masculin plural pentru tincturat.

Etimologie

Din tinctura.

Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru tinctura.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru tinctura.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru tinctura.
  4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru tinctura.