tiszafa

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

maghiară

(magyar)

Etimologie

Din tisza („tisă”) +‎ fa („arbore”).

Pronunție

  • AFI: /'tisɒfɒ/


Substantiv

tiszafa, pl. tiszafák

  1. (bot.) tisă

Sinonime

Referințe