titanit
Etimologie
Din franceză titanite.
Pronunție
- AFI: /ti.ta'nit/
Substantiv
| Declinarea substantivului titanit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | titanit | titanituri |
| Articulat | titanitul | titaniturile |
| Genitiv-Dativ | titanitului | titaniturilor |
| Vocativ | ' | ' |
- mineral de culoare galbenă, brună sau verde, întrebuințat ca piatră semiprețioasă și ca materie primă pentru obținerea oxidului de titan; sfen.
- piatră semiprețioasă corespunzătoare.
Traduceri
Traduceri