trăgănare
română
Etimologie
Din trăgăna.
Pronunție
- AFI: /trə.gə'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului trăgănare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | trăgănare | trăgănări |
| Articulat | trăgănarea | trăgănările |
| Genitiv-Dativ | trăgănării | trăgănărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a trăgăna și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri