De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din italiană trabuco.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului trabuc
|
n.
|
Singular
|
Plural
|
Nominativ-Acuzativ
|
trabuc
|
trabucuri
|
Articulat
|
trabucul
|
trabucurile
|
Genitiv-Dativ
|
trabucului
|
trabucurilor
|
Vocativ
|
'
|
'
|
- țigară de foi.
Traduceri