trafica

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză trafiquer.

Pronunție

  • AFI: /tra.fi'ka/


Verb


Conjugarea verbului
trafica
Infinitiv a trafica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
trafichez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să traficheze
Participiu traficat
Conjugare I
  1. a face trafic (în special cu mărfuri ilicite); a face comerț în condiții neadmise de lege.


Traduceri