trafica
română
Etimologie
Din franceză trafiquer.
Pronunție
- AFI: /tra.fi'ka/
Verb
| Conjugarea verbului trafica | |
| Infinitiv | a trafica |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
trafichez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să traficheze |
| Participiu | traficat |
| Conjugare | I |
- a face trafic (în special cu mărfuri ilicite); a face comerț în condiții neadmise de lege.
Traduceri
Traduceri