trafora

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din italiană traforare.

Pronunție

  • AFI: /tra.fo'ra/


Verb


Conjugarea verbului
trafora
Infinitiv a trafora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
traforez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să traforeze
Participiu traforat
Conjugare I
  1. a supune traforajului.


Traduceri