Sari la conținut

transigere

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din transige.

Pronunție

  • AFI: /trans'i.ʤe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
transigere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ transigere transigeri
Articulat transigerea transigerile
Genitiv-Dativ transigerii transigerilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a transige și rezultatul ei.


Traduceri