trapeză

română

Etimologie

Din greacă medie τραπέζα (trapéza, „masă”), prin intermediul slavă trapeza. Este dubletul lui trapez.

Pronunție

• AFI: /tra'pe.zə/

Substantiv

Declinarea substantivului trapeză
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	trapeză	trapeze
Articulat	trapeza	trapezele
Genitiv-Dativ	trapezei	trapezelor
Vocativ	'	'

1. sală de mese într-o mănăstire; tricliniu.

Traduceri

Traduceri