trefila

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză tréfiler.

Pronunție

  • AFI: /tre.fi'la/


Verb


Conjugarea verbului
trefila
Infinitiv a trefila
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
trefilez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să trefileze
Participiu trefilat
Conjugare I
  1. a trece forțat printr-o filieră (pentru a căpăta sârmă).


Traduceri