tremă
română
Etimologie
Din franceză trema.
Pronunție
- AFI: /'tre.mə/
Substantiv
| Declinarea substantivului tremă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tremă | treme |
| Articulat | trema | tremele |
| Genitiv-Dativ | tremei | tremelor |
| Vocativ | ' | ' |
- semn grafic reprezentat prin două puncte care, fiind puse orizontal deasupra unei vocale, indică pronunțarea separată de vocala precedentă sau o modificare în pronunțarea ei.
Traduceri
Traduceri