tremolo

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din italiană tremole.

Pronunție

  • AFI: /'tre.mo.lo/


Substantiv


Declinarea substantivului
tremolo
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tremolo tremolouri
Articulat tremoloul tremolourile
Genitiv-Dativ tremoloului tremolourilor
Vocativ ' '
  1. ornament muzical cu efect plăcut, constând din alternarea rapidă a două sunete nealăturate sau a două acorduri de scurtă durată.


Traduceri