tresăltare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tresălta.

Pronunție

  • AFI: /tre.səl'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
tresăltare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tresăltare tresăltări
Articulat tresăltarea tresăltările
Genitiv-Dativ tresăltării tresăltărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a tresălta și rezultatul ei.


Traduceri