De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din franceză tricheur.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
trișor
|
| m.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
trișor
|
trișori
|
| Articulat
|
trișorul
|
trișorii
|
| Genitiv-Dativ
|
trișorului
|
trișorilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- persoană care trișează; măsluitor.
Traduceri
