tricoteză

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză tricoteuse.

Pronunție

  • AFI: /tri.ko'te.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tricoteză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tricoteză tricoteze
Articulat tricoteza tricotezele
Genitiv-Dativ tricotezei tricotezelor
Vocativ ' '
  1. femeie care tricotează (manual sau mecanic).


Traduceri