trifurcare
română
Etimologie
Din trifurca.
Pronunție
- AFI: /tri.fur'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului trifurcare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | trifurcare | trifurcări |
| Articulat | trifurcarea | trifurcările |
| Genitiv-Dativ | trifurcării | trifurcărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a trifurca și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri