Sari la conținut

trilemă

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din germană Trilemma.

Pronunție

  • AFI: /tri'le.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
trilemă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trilemă trileme
Articulat trilema trilemele
Genitiv-Dativ trilemei trilemelor
Vocativ ' '
  1. situație când din trei posibilități existente trebuie să alegi numai una.


Traduceri