trisfetite
română
Etimologie
Din slavă tri sventitelĩ.
Pronunție
- AFI: /tris.fe'ti.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului invariabil | ||
| f.pl. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | invariabil | trisfetite |
| Articulat | invariabil | trisfetitele |
| Genitiv-Dativ | invariabil | trisfetitelor |
| Vocativ | ' | ' |
- (pop.) sărbătoare creștină în cinstea a trei sfinți; trei ierarhi.
Traduceri
Traduceri