trucaj

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză truquage trucage.

Pronunție

  • AFI: /tru'kaʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
trucaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trucaj trucaje
Articulat trucajul trucajele
Genitiv-Dativ trucajului trucajelor
Vocativ ' '
  1. procedeu tehnic folosit în teatru și în cinematogrfie prin care se creează o iluzie optică sau auditivă.


Traduceri