tubulură
română
Etimologie
Din franceză tubulure.
Pronunție
- AFI: /tu.bu'lu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului tubulură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tubulură | tubuluri |
| Articulat | tubulura | tubulurile |
| Genitiv-Dativ | tubulurii | tubulurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- țeavă scurtă care face racordul dintre două conducte.
Traduceri
Traduceri