tumul

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină tumulus.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
tumul
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tumul tumuli
Articulat tumulul tumulii
Genitiv-Dativ tumulului tumulilor
Vocativ ' '
  1. ridicătură de pământ sau de piatră, în formă de con sau de piramidă, înălțată deasupra mormintelor, în scop de protecție.


Traduceri