tunărire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tunări.

Pronunție

  • AFI: /tu.nə'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
tunărire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tunărire tunăriri
Articulat tunărirea tunăririle
Genitiv-Dativ tunăririi tunăririlor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a tunări și rezultatul ei.


Traduceri