turism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză tourisme.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
turism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ turism turisme
Articulat turismul turismele
Genitiv-Dativ turismului turismelor
Vocativ ' '
  1. gen de sport, constând în parcurgerea pe jos a unor trasee greu de străbătut, în scop recreativ.
  2. călătorie efectuată pe jos sau cu un vehicul, în scopuri recreative sau cognitive.


Traduceri