turism
Etimologie
Din franceză tourisme.
Pronunție
- AFI: /tuˈrism/
Substantiv
| Declinarea substantivului turism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | turism | turisme |
| Articulat | turismul | turismele |
| Genitiv-Dativ | turismului | turismelor |
| Vocativ | ' | ' |
- gen de sport, constând în parcurgerea pe jos a unor trasee greu de străbătut, în scop recreativ.
- călătorie efectuată pe jos sau cu un vehicul, în scopuri recreative sau cognitive.