uger

română

Etimologie

Din latină uber, uberis.

Pronunție

• AFI: /'u.ʤer/

Substantiv

Declinarea substantivului uger
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	uger	ugere
Articulat	ugerul	ugerele
Genitiv-Dativ	ugerului	ugerelor
Vocativ	ugerule	ugerelor

1. organ cărnos de secreție a laptelui la femelele animalelor mamifere; țâță.

Traduceri

Traduceri

germană: Euter n (Deutsch)

Anagrame

• greu

Referințe

• DEX '98 via DEX online