unguent

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină unguentum.

Pronunție

  • AFI: /un.gu'ent/


Substantiv


Declinarea substantivului
unguent
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ unguent unguente
Articulat unguentul unguentele
Dativ-Genitiv unguentului unguentelor
Vocativ unguentule unguentelor
  1. (farm.) alifie, pomadă, cremă (de uns).


Traduceri

Referințe