unificator

română

Etimologie

Din a unifica + sufixul -tor. Confer italiană unificatore, franceză unificateur.

Pronunție

• AFI: /u.ni.fi.ka'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului unificator
	Singular	Plural
Masculin	unificator	unificatori
Feminin	unificatoare	unificatoare
Neutru	unificator	unificatoare

1. care unifică sau contribuie la unificare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• fricționau

Referințe

• DEX '98 via DEX online