urare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ura.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
urare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ urare urări
Articulat urarea urările
Genitiv-Dativ urării urărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a ura și rezultatul ei.


Traduceri