urare
Etimologie
Din ura.
Pronunție
- AFI: /u'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului urare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | urare | urări |
| Articulat | urarea | urările |
| Genitiv-Dativ | urării | urărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a ura și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri